INTRODUCERE

Organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti are la bază prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, Hotărârii Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 1011/2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanţă şi a învăţământului cu frecvenţă redusă în instituţiile de învăţământ superior, Hotărârii Guvernului nr. 1004/2002 privind stimularea elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare precum şi ale Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3295/2005 privind repartizarea cifrei de şcolarizare pe instituţii de învăţământ superior, în vederea admiterii la studii în anul universitar 2005-2006, Hotărârii Guvernului nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă, Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3545/2005 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă începând cu anul 2006-2007, H.G. nr. 404/2006.
Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" este o instituţie de învăţământ superior care are în structura sa numai specializări acreditate sau autorizate şi care promovează cu consecvenţă reforma universitară. Ea dispune de o strategie de integrare în sistemul universitar european şi este profund interesată de asigurarea competivităţii ei în lume.
Asumându-şi iniţiativa de înnoire a studiilor de masterat, în vederea accentuării valorilor acestor studii şi a cercetării ştiinţifice studenţeşti, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" organizează concurs de admitere având la bază următoarea metodologie aprobată de Senatului Universităţii potrivit principiului autonomiei universitare.

CAPITOLUL I.
DISPOZIŢII GENERALE

    Art. 1.
    Studiile de masterat reprezintă o formă a învăţământului postuniversitar şi se adresează absolvenţilor cu diplomă ai învăţământului universitar de lungă durată. Ele asigură perfecţionarea şi extinderea pregătirii de specialitate atestate prin diploma de licenţă, în vederea formării unei noi generaţii de cercetători şi cadre didactice universitare precum şi a unor specialişti performanţi în sfera activităţilor socio-economice.

    Art. 2.
    Studiile de masterat sunt studii interdisciplinare, structurate în jurul unor specializări de lungă durată majore şi acreditate. Caracterul interdisciplinar se asigură prin includerea în planurile de învăţământ ale specializărilor de masterat a unor discipline reprezentative, din mai multe domenii de specializare şi, pe cât posibil, de două catedre din Universitate. Persoanele care desfăşoară activităţi de instruire în cadrul studiilor de masterat sunt specialişti consacraţi din Universitate, din ţară sau străinătate.

    Art. 3.
    Studiile de masterat se organizează ca învăţământ de zi. În situaţii, când din raţiuni profesionale se impun şi alte forme de organizare (cu frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă), Senatul Universităţii poate hotărî practicarea acestor forme, cu respectarea tuturor standardelor învăţământului de zi.

    Art. 4.
    Specializările şi numărul de locuri pentru studiile de masterat se stabilesc anual de Senatul Universităţii, pe baza propunerilor înaintate de Consiliile profesorale ale facultăţilor, ţinându-se seama de performanţele absolvenţilor promoţiilor de masterat anterioare, de programele de cercetare ale Universităţii.
    Art. 5.
    Locurile oferite pentru studiile de masterat sunt cu taxă. Ele se ocupă pe baza unui concurs de admitere, ce se desfăşoară la o dată stabilită de Senatul Universităţii, la propunerea facultăţilor. Numărul minim de studenţi pentru o grupă de masterat la cursurile de zi este 20.
    Art. 6.
    Pentru a mări importanţa studiilor de masterat în cadrul învăţământului postuniversitar românesc şi a susţine eforturile internaţionale de creare a unui spaţiu universitar european, Universitatea nu mai oferă studii aprofundate. Din aceleaşi raţiuni, absolvenţii de după 1995 ai unor instituţii de învăţământ superior, care doresc să ocupe o funcţie didactică la universitate şi care nu sunt doctoranzi sau doctori, se pot înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei respective doar dacă au diplomă de studii aprofundate sau de masterat în domeniu.

CAPITOLUL II.
MODUL DE DESFĂŞURARE ŞI CONŢINUTUL
STUDIILOR DE  MASTERAT

    Art. 7.
    Studiile de masterat au durata de 3 sau 4 semestre, fiecare dintre semestre cuprinzând 14 săptămâni de activităţi didactice(cursuri, seminarii, lucrări practice/ de cercetare). În cadrul planului de învăţământ se prevăd pentru activităţi didactice 14-16 ore pe săptămână. Numărul de ore săptămânale prevăzute pentru cursuri trebuie să fie aproximativ egal cu cel prevăzut pentru activităţile didactice aplicative (seminarii, lucrări practice/ de cercetare). Se pot realiza programe de master pe baza unor acorduri de cooperare universitară internaţională sau la solicitarea unor companii, organizaţii sau autorităţi administrative. Dacă compatibilizarea planurilor de învăţământ ale specializărilor de masterat cu cele ale programelor similare din  universităţile europene implică un număr sporit de ore de activitate didactică.

    Art. 8.
    Activităţile didactice se desfăşoară la specializările de zi în zilele lucrătoare (luni-sâmbătă) ale săptămânii. La sfârşitul fiecărui semestru se prevăd minimum 3-4 forme de verificare, dintre care cel puţin două examene.

    Art. 9.
    Toate cadrele care desfăşoară activităţi didactice la studiile de masterat trebuie să aibă titlul de doctor. Pot preda cursuri la aceste studii numai cadre didactice (care au cel puţin funcţia de lector) sau cercetători ştiinţifici (având gradul I sau II), care au publicat lucrări, din domeniul specializării, în reviste sau edituri internaţionale de referinţă. O persoană poate avea activităţi didactice la cel mult două specializări de masterat şi la cel mult două discipline semestriale în cadrul aceleiaşi specializări de masterat. Asistenţii universitari nu pot desfăşura activităţi didactice la studiile de masterat.

    Art. 10.
    Fiecare specializare de masterat are un director de program, care aparţine uneia dintre catedrele implicate în procesul de instruire al specializării. El este numit de Consiliul profesoral al facultăţii. Acest responsabil are cel puţin funcţia de conferenţiar şi răspunde de buna  desfăşurare a tuturor activităţilor didactice prevăzute în planul de învăţământ.

    Art. 11.
    Planul de învăţământ al unei specializări de masterat se elaborează în comun de toate catedrele implicate în procesul instruirii şi se avizează de Consiliul profesoral al facultăţii din structura căreia face parte  specializarea. Programele analitice  trebuie să fie însoţite de o bibliografie la zi, cuprinzând lucrări de vârf. Se recomandă ca în bibliografie să predomine lucrări ale unor autori din Universitate. Majoritatea lucrărilor din bibliografie trebuie să fie accesibilă studenţilor. Programele analitice şi bibliografiile se comunică studenţilor cel târziu în prima săptămână a semestrului în care se predau disciplinele respective.

    Art. 12.
    Universitatea sprijină facultăţile în organizarea unor specializări de masterat în comun cu universităţile din străinătate, ţinându-se seama de recomandările EUA. Examenele promovate în cadrul mobilităţilor internaţionale ale Universităţii se recunosc de către Biroul Consiliului profesoral al facultăţii, la cererea studentului şi pe bază de acte oficiale.

    Art. 13.
    Propunerile de înfiinţare a unor specializări de masterat se avizează de Consiliile profesorale ale facultăţilor şi se înaintează, însoţite de un dosar de acreditare internă semnat de decan, conducerii universităţii. Ele sunt analizate de Comisia internă de evaluare. Această comisie examinează calitatea tuturor propunerilor pe baza documentaţiei înaintate de facultăţi şi recomandă în scris conducerii universităţii acele specializări propuse, care satisfac cerinţele unui învăţământ postuniversitar modern de înaltă ţinută ştiinţifică şi care pot fi supuse aprobării Senatului Universităţii. Nu se pot supune discuţiei Senatului propuneri de specializări de masterat, care nu au primit avizul favorabil din partea Comisiei interne de evaluare a calităţii.

    Art. 14.
    Studenţii care urmează studiile de masterat trebuie integraţi în activitatea de cercetare a catedrelor. Cadrele didactice care desfăşoară activităţi didactice la studiile de masterat, oferă studenţilor teme de cercetare, pe care le fac cunoscute prin afişare, pliante sau broşuri. Pentru realizări deosebite în cercetarea ştiinţifică studenţii la studiile de masterat pot fi premiaţi la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti.

CAPITOLUL III
ADMITEREA LA STUDIILE DE MASTERAT

    Art. 15.
    Pentru înscriere candidaţii vor completa o cerere de înscriere în care vor menţiona, sub semnătură proprie, toate datele solicitate de formularul respectiv. Se va preciza opţiunea referitoare la specializare şi taxa de şcolarizare.

    Art. 16.
    La cererea de înscriere se anexează următoarele acte:
a)Diploma de bacalaureat sau echivalenta acesteia, în original;
b)Diploma de licenţă în original şi foaia matricolă, în original. Absolvenţii din ultimele 2 promoţiile pot prezenta în locul diplomei de licenţă şi a foii matricole o adeverinţă din care sa rezulte media la examenul de licenţă şi media anilor de studiu din facultate;
c)Copie simpla de pe certificatul de competenţă lingvistică;
d)Certificatul de naştere în copie legalizată;
e)Două fotografii tip buletin de identitate;
f)Un dosar plic.

    Art. 17.
    Admiterea la studii masterale se face pe baza de dosar, în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute de către candidaţi la examenul de licenţă şi în limitele locurilor pentru care se organizează concursul.

    Art. 18.
    Mediile generale obţinute de candidaţi sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la facultatea, profilul, specializarea, menţionată de candidat în cererea de înscriere. Media generală de admitere este minim 6,00.

    Art. 19.
    În cazul existenţei pe ultimul loc a mai multor candidaţi cu aceeaşi medie se va apela la criteriile suplimentare de departajare. Pentru concursul de admitere la studii masterale începând cu anul universitar 2006/2007 criteriile suplimentare de departajare sunt:
    - media anilor de studiu din facultate;
    - media obţinută la examenele de licenţă.

    Art. 20.
    Specializările de masterat pot fi urmate de orice absolvent cu diplomă obţinută la finalizarea studiilor universitare de lungă durată, indiferent de profilul sau specializarea urmată.

    Art. 21.
    Specializările de masterat, la care se vor organiza studii, se anunţă public de către facultăţi cu cel puţin 6 luni înainte de data concursului, precizându-se cu această ocazie limbile de predare, şi numărul de locuri oferite. Ele trebuie popularizate la universităţile din ţară şi din străinătate, precum şi pagina web.

    Art. 22.
    După anunţarea rezultatelor concursului de dosar la studii masterale, candidaţii declaraţi admişi, au obligaţia ca în termen de 10 de zile de la anunţarea rezultatelor să achite taxa de şcolarizare sau prima tranşă a acesteia, conform hotărârilor Senatului Universităţii.

    Art. 23.
    Actele candidaţilor respinşi se restituie, la cerere.

CAPITOLUL IV
FINALIZAREA STUDIILOR DE MASTERAT

    Art. 24.
    Studiile de masterat se încheie cu un examen de disertaţie, care constă  din susţinerea unei disertaţii în faţa unei comisii. Comisia apreciază susţinerea cu o notă întreagă, cuprinsă între 1 şi 10. Nota minimă de promovare a examenului de disertaţie este 6. Absolvenţii care au promovat examenul de disertaţie primesc o diplomă de master.

    Art. 25.
    Comisiile pentru examenele de disertaţie şi secretarii acestor comisii se numesc pentru fiecare specializare prin decizia Rectorului, la propunerea Consiliilor profesorale ale facultăţilor. Fiecare comisie e alcătuită din cel puţin trei membri: un preşedinte, care este profesor sau conferenţiar universitar, şi încă cel puţin trei doi membri având gradul profesional de cel puţin lector universitar şi titlul de doctor. Membrii comisiilor pentru examenele de disertaţie şi secretarii lor trebuie să facă parte din catedrele implicate în procesul de instruire al specializării.

    Art. 26.
    Rezultatele examenului de disertaţie se comunică/afişează de către secretarul comisiei la sediul facultăţii, în ziua în care s-a desfăşurat examenul. Eventualele contestaţii privind rezultatele examenului de disertaţie, se depun în scris, de persoanele în cauză, la secretariatul facultăţii, în termen de maximum 24 de ore de la comunicarea/afişarea rezultatelor. Contestaţiile se rezolvă, în termen de 48 de ore de la depunere, de o Comisie de analiză a contestaţiilor, numită de decanul facultăţii organizatoare a examenului.

    Art. 27.
    Un examen de disertaţie nepromovat poate fi repetat o singură dată într-unul din anii universitari următori, în cadrul examenului de disertaţie programat pentru absolvenţii anului respectiv şi cu suportarea de către candidat a cheltuielilor de examinare.

    Art. 28.
    Absolvenţii studiilor de masterat care nu au promovat examenul de disertaţie primesc, la cerere, un certificat de studii de masterat şi o copie după foaia matricolă.

    Art. 29.
    Examenele de disertaţie se programează de către decanatele facultăţilor, fie în sesiune de iarnă (ianuarie-februarie), fie în sesiunea din vară (iunie-iulie), în funcţie de durata studiilor de masterat. La cerere, Consiliile profesorale ale facultăţilor pot programa un examen de disertaţie suplimentar în sesiunea de toamnă (august-septembrie) pentru acei absolvenţi care, din motive întemeiate (starea de sănătate dovedită cu acte, studii în străinătate cu acordul Rectoratului, etc.) nu au putut să se prezinte la examenul de disertaţie programat în iarnă sau în vară.

    Art. 30.
    Se pot prezenta la examenul de disertaţie doar acei absolvenţi care au îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în planul de învăţământ pentru semestrele de studiu. Cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului de disertaţie, ei trebuie să se înscrie pentru examenul respectiv la secretariatul facultăţii, iar cu cel puţin 7 zile înainte de data examenului de disertaţie ei trebuie să depună 2 exemplare din disertaţie la secretariatul facultăţii.

    Art. 31.
    Disertaţia se elaborează sub conducerea unui cadru didactic care are cel puţin funcţia de lector universitar şi titlu de doctor. Se recomandă ca îndrumătorii disertaţiilor să fie cadre didactice care au activităţi didactice la grupa  din care face parte studentul, iar tema să fie aleasă din lista temelor de cercetare oferite de aceste cadre sau de unităţile(catedre, departamente, institute, etc.) ale Universităţii.

    Art. 32.
    Disertaţia trebuie să conţină elemente de cercetare ştiinţifică originală. La susţinerea ei asistă şi cadrul didactic îndrumător.

CAPITOLUL V
DISPOZIŢIE FINALĂ

    Art. 33.
    Prevederile prezentului Regulament se aplică începând cu anul universitar 2006/2007.


Aprobat de SENATUL UNIVERSITĂŢII ROMÂNE DE ŞTIINŢE ŞI ARTE "Gheorghe Cristea" în şedinţa din .............



RECTOR
Prof. univ. dr. ing. LIDIA CRISTEA

H.G. nr. 404 din 29 martie 2006
privind organizarea şi desfăşurarea
studiilor universitare de masterat



Capitolul 1
Dispoziţii generale


Art. 1
Prezenta hotărâre reglementează principiile de bază privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, în conformitate cu procedurile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Art. 2
Ciclurile de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat sunt delimitate prin proceduri distincte de admitere şi de absolvire.

Art. 3
(1) Studiile universitare de masterat reprezintă ciclul II al studiilor universitare şi asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică şi constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(2) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (1) asigură obţinerea de competenţe complementare.



 Capitolul 2
Obiectivele studiilor universitare de masterat


Art. 4
(1) Studiile universitare de masterat contribuie la conturarea unui profil al absolventului care vizează dezvoltarea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi cognitive.
(2) Cunoştinţele generale se referă la:
a) familiarizarea cu cele mai noi şi avansate dezvoltări ale cunoaşterii în domeniu;
b) abilităţi superioare de cercetare independentă;
c) capacitatea de a aplica teoria în situaţii specifice ale mediului economic şi instituţional.
(3) Cunoştinţele de specialitate se referă la:
a) acumularea unui volum substanţial de cunoştinţe noi;
b) identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi;
c) compararea cunoştinţelor noi cu cele tradiţionale şi capacitatea de a stabili relaţii între acestea, în vederea sesizării direcţiilor noi de adâncire a cunoaşterii şi de dezvoltare a profesiei.
(4) Competenţele generale se referă la:
a) aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme;
b) elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru şi de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d) capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi soluţionarea problemelor, de a evalua obiectiv şi constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme şi de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e) abilităţi de conducător şi angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale.
(5) Abilităţile cognitive specifice presupun:
a) evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări;
b) formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanţei acestora;
c) aplicarea creativă a metodelor de cercetare;
d) conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.
(6) Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.
(7) Masteratul se organizează în domeniile studiilor universitare de licenţă.
(8) Instituţiile de învăţământ superior promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare de masterat.
Masterat


 Capitolul 3
Instituţia Organizatoare de Studii Universitare de Masterat (I.O.S.U.M.)


Art. 5
(1) Studiile universitare de masterat se pot organiza numai de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, în cadrul facultăţilor sau departamentelor cu statut de facultăţi, înfiinţate prin hotărâre de guvern, care oferă studii universitare pentru mai multe cicluri de învăţământ sau numai pentru ciclul II.
(2) Pentru a organiza studii universitare de masterat, instituţiile de învăţământ superior menţionate la alin. (1) trebuie să obţină aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe baza evaluării periodice a capacităţii instituţionale de a oferi un mediu integrat de învăţare şi cercetare, la nivel naţional sau internaţional.
(3) Evaluarea se face la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior şi facultăţi/departament care organizează studiile postuniversitare de masterat, pentru fiecare domeniu de studii universitare de masterat, de către o echipă de experţi, pe baza unui sistem de criterii logistice, profesionale şi ştiinţifice, elaborate în acest scop de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior.
(4) Pe baza rezultatelor evaluării instituţiei de învăţământ superior, Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă dreptul de organizare de studii universitare de masterat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Ordinul se emite cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar şi se publică în Monitorul Oficial al României, partea I.
(5) Instituţia de învăţământ superior care a primit dreptul de a organiza studii universitare de masterat într-unul sau mai multe domenii se numeşte în continuare Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Masterat (I.O.S.U.M.). I.O.S.U.M. are obligaţia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de masterat, însoţit de sinteze ale disertaţiilor susţinute în anul respectiv.
(6) I.O.S.U.M. îşi elaborează un regulament propriu de organizare şi desfăşurare a masteratului, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6
(1) I.O.S.U.M. se poate asocia cu alte I.O.S.U.M. din ţară sau străinătate pentru a realiza studii universitare de masterat în cooperare.
(2) Condiţiile minime necesare pentru ca o instituţie, din ţară sau străinătate, să se poată asocia în vederea realizării de studii universitare de masterat în cooperare sunt:
a) să aibă dreptul legal de a organiza studii universitare de masterat;
b) să aplice sistemul de credite transferabile;
c) să aibă implementat un sistem de asigurare a calităţii;
d) să existe un acord bilateral de cooperare între România şi ţara de origine a instituţiei care doreşte să se asocieze.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), masterandul îşi poate desfăşoară activitatea, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate, alternativ în ambele I.O.S.U.M. Recunoaşterea stagiilor efectuate se face în conformitate cu regulamentele proprii ale I.O.S.U.M. care a înmatriculat masterandul.
(4) Acordul prevăzut la alin. (3) cuprinde cerinţele organizării şi desfăşurării masteradului în fiecare dintre cele două I.O.S.U.M., în concordanţă cu rolul pe care fiecare parte îl asumă în cadrul programului comun de studii şi cu legislaţia specifică din fiecare ţară.
(5) Acordul prevăzut la alin. (3) prevede recunoaşterea reciprocă a titlului ştiinţific de master de către autorităţile de resort din cele două ţări, pe baza competenţelor acestora şi în conformitate cu prevederile legale din fiecare ţară.



 Capitolul 4
Asigurarea calităţii în cadrul studiilor universitare de masterat


Art. 7 Masterat
(1) Studiile universitare de masterat fac obiectul procedurilor de asigurare internă şi externă a calităţii stabilite pe baza bunelor practici europene.
(2) Principalii responsabili de calitatea programelor de masterat sunt I.O.S. U.M, facultatea/departamentul în care se organizează acest program şi masterandul.
(3) Studiile universitare de masterat se desfăşoară pe baza unui contract de studii masterale încheiat între masterand şi I.O.S.U.M. În acest contract sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi implicate în ciclul de studii universitare de masterat, astfel încât să fie realizate cerinţele de asigurare a calităţii.
(4) Modelul contractului de studii universitare de masterat se elaborează de fiecare I.O.S.U.M, în concordanţă cu prevederile regulamentului de organizare şi desfăşurare a masteratului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Art. 8
(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza unui raport extern de evaluare, întocmit de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, poate lua următoarele măsuri:
a) retragerea dreptului I.O.S.U.M. de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi masteranzi pe o perioadă determinată;
b) retragerea dreptului de a organiza studii universitare de masterat.
(2) Redobândirea dreptului I.O.S.U.M. de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de masterat se poate obţine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art. 9
(1) În baza procedurilor interne de asigurare a calităţii, I.O.S.U.M. trebuie să efectueze evaluarea internă a studiilor universitare de masterat la fiecare 2 ani.
(2) În baza procedurilor externe de asigurare a calităţii, I.O.S.U.M. sunt evaluate o dată la 5 ani de către comisii de experţi propuse de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior pentru a se urmări menţinerea standardelor de calitate.


 Capitolul 5
Organizarea ciclului de studii universitare de masterat


Art. 10
(1) Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins între 90 şi 120. Prin excepţie, în funcţie de durata studiilor universitare de licenţă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2) La învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui număr de 30 de credite de studiu transferabile pentru un semestru de studiu.
(3) Durata totală cumulată a ciclului I - studii universitare de licenţă şi a ciclului II – studii universitare de masterat trebuie să corespundă obţinerii a cel puţin 300 de credite de studiu transferabile.

Art. 11
Studiile universitare de masterat se desfăşoară conform ofertei educaţionale a I.O.S.U.M. (în limba română, într-una din limbile minorităţilor naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională).

Art. 12
(1) Pot fi cadre didactice în cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obţinut titlul ştiinţific de doctor.
(2) Titularii de curs pot fi numai cadrele didactice cu gradul de profesor universitar sau conferenţiar universitar.

Art. 13
(1) Programul de pregătire universitară de masterat se desfăşoară în cadrul I.O.S.U.M., pe baza planului de învăţământ aprobat de senatul universitar şi avizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Planul de învăţământ cuprinde atât discipline de cunoaştere avansată în cadrul domeniului de studii universitare de masterat, cât şi module de pregătire complementară necesare pentru o inserţie rapidă a absolventului de studii universitare de masterat pe piaţa muncii.
(3) În cadrul programului de pregătire universitară de masterat, pentru a evidenţia rezultatele formării, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizează sistemul de credite transferabile. Fiecare I.O.S.U.M. este autorizată să stabilească propriile reguli de evaluare a masteranzilor şi criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregătire universitară de masterat.
(4) Programul de pregătire al masterandului trebuie să conţină şi o componentă de cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională, în concordanţă cu specificul domeniului de studii.
(5) Masterandul realizează activitatea de cercetare ştiinţifică în echipe de cercetare ştiinţifică din care pot face parte şi doctoranzi, cadre didactice, cercetători.
(6) Programul de cercetare ştiinţifică se poate desfăşura în cadrul I.O.S.U.M. propriu sau în cadrul celorlalte I.O.S.U.M. partenere în programul de masterat, în conformitate cu acordul încheiat între acestea.
(7) Rezultatele intermediare ale programului de cercetare sunt prezentate de masterand spre dezbatere în cadrul I.O.S.U.M. sub forma unor rapoarte ştiinţifice. I.O.S.U.M. stabileşte prin regulament propriu numărul, frecvenţa şi cerinţele ştiinţifice minimale ale rapoartelor intermediare de cercetare ştiinţifică. Publicarea rapoartelor ştiinţifice în reviste de specialitate, cu referenţi ştiinţifici, este stimulată de I.O.S.U.M.
(8) Rezultatele cercetării ştiinţifice realizate pot fi valorificate de masterand la realizarea disertaţiei.

Art. 14
(1) Masteratul se încheie cu susţinerea publică a unei disertaţii.
(2) Tema disertaţiei se stabileşte de către conducătorul de disertaţie împreună cu masterandul şi se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu domeniul de expertiză al conducătorului de disertaţie, cu programele şi cu politica instituţională ale I.O.S.U.M.
(3) Conducătorul de disertaţie poate fi oricare dintre cadrele didactice ale programului respectiv de studii universitare de masterat. Masterat

Art. 15
(1) Studiile universitare de masterat se pot organiza în forma de învăţământ cu frecvenţă, frecvenţă redusă şi la distanţă.
(2) Forma de învăţământ la distanţă se poate organiza şi "on-line", cu condiţia ca I.O.S.U.M. să dispună de platforma informatică necesară.
(3) Durata studiilor universitare de masterat, exprimată în credite transferabile, organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă este aceeaşi cu durata studiilor universitare de masterat organizate la forma de învăţământ zi.
(4) Studiile universitare de masterat în forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării alocă anual pentru studiile universitare de masterat în forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de locuri finanţate de la buget.
(5) Studiile universitare de masterat în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă se organizează numai în regim cu taxă. Numărul de locuri pentru studiile universitare de masterat în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către Senatul fiecărei I.O.S.U.M., pe baza legislaţiei în vigoare şi cu respectarea cerinţelor de asigurare a calităţii.
(6) Structura şi conţinutul programului de pregătire sunt aceleaşi pentru toate cele trei forme de învăţământ.

Art. 16
Pe parcursul ciclului de studii universitare de masterat, un masterand îşi poate schimba forma de învăţământ potrivit prevederilor Regulamentului I.O.S.U.M. şi clauzelor contractului de studii universitare de masterat.

Art. 17
(1) Masterandul poate solicita schimbarea temei din programul de cercetare o singură dată în timpul studiilor universitare de masterat.
(2) Schimbarea temei programului de cercetare se aprobă de conducerea I.O.S.U.M., în cadrul aceluiaşi domeniu în care a fost înmatriculat masterandul, şi nu implică modificarea duratei ciclului de studii universitare de masterat.
(3) În cazul programelor comune de studii, schimbarea temei programului de cercetare se face cu acordul ambelor I.O.S.U.M.



Capitolul 6
Masterandul


Art. 18
Orice persoană care are dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat poate urma o singură dată, un singur program de masterat pe locuri finanţate de la bugetul de stat.

Art. 19
(1) Masterandul înscris la forma de învăţământ cu frecvenţă poate obţine bursă de masterat, care se acordă prin concurs organizat de I.O.S.U.M.
(2) Conform prevederilor contractului de studii, bursa de masterat se acordă fie pe întreaga perioadă a studiilor universitare de masterat, fie pe fiecare semestru al studiilor universitare de masterat.
(3) Bursa de masterat se acordă din veniturile I.O.S.U.M. provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi din alte surse, în condiţiile legii.

Art. 20
Masteranzii care urmează studiile la forma de învăţământ fără frecvenţă şi sunt salariaţi în administraţia publică, în regiile autonome cu specific deosebit sau în alte unităţi bugetare au dreptul la concedii de studii fără plată, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 21
Masteranzii care îndeplinesc toate obligaţiile de studiu şi cercetare prevăzute în contract şi susţin cu succes disertaţia primesc titlul de master în domeniul de studiu abordat.

Art. 22
Un masterand poate întrerupe studiile universitare de masterat, pe baza unor motive întemeiate, cu aprobarea conducerii facultăţii/departamentului care organizează studiile respective, pentru o perioadă de timp cumulată de cel mult un an de zile.
Masterat


Capitolul 7
Admiterea la studiile universitare de masterat


Art. 23
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat:
a) absolvenţii cu diplomă de licenţă ai ciclului I de studii universitare – studiile universitare de licenţă, în concordanţă cu Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare;
b) absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată, obţinută până la absolvirea primei promoţii de studii universitare de licenţă, menţionată la lit. a) din prezentul articol.

Art. 24
(1) Admiterea candidaţilor la studii universitare de masterat, indiferent de forma de învăţământ în care se organizează, se face prin concurs organizat anual de I.O.S.U.M., înainte de începerea anului universitar.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la studii universitare de masterat se realizează în conformitate cu regulamentul propriu al fiecărei I.O.S.U.M.
(3) Concursul de admitere la studii universitare de masterat poate conţine o serie de probe scrise sau/şi orale, specifice domeniului de studiu. În cazul studiilor universitare de masterat organizate într-o limbă de circulaţie internaţională, concursul de admitere trebuie să conţină şi verificarea competenţelor lingvistice pentru limba de studiu.
(4) Înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat într-un domeniu specific se poate face indiferent de domeniul în care a fost dobândită diploma de licenţă. Cunoştinţele specifice domeniului de studiu se verifică pe baza unei bibliografii cuprinzând lucrări de specialitate, anunţată din timp de către I.O.S.U.M.

Art. 25
(1) Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat numai absolvenţii care au obţinut diplomă de licenţă sau echivalentă.
(2) Absolvenţii învăţământului universitar cu diplome de licenţă sau echivalente, eliberate până în anul absolvirii primei promoţii de licenţă organizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat în aceleaşi condiţii ca şi absolvenţii studiilor universitare organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004.
(3) Candidaţii care au fost exmatriculaţi de la studii universitare de masterat au dreptul să se înscrie la un nou concurs de admitere numai pe locuri cu taxă, indiferent de forma de învăţământ.

Art. 26
Validarea rezultatelor admiterii la studii universitare de masterat şi înmatricularea candidaţilor care au reuşit la concurs se fac prin decizii ale conducerii I.O.S.U.M.


 Capitolul 8
Susţinerea disertaţiei


Art. 27
(1) Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluţionarea temei, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora.
(2) Disertaţia se organizează de fiecare I.O.S.U.M. în parte, pe baza regulamentelor proprii, de regulă în perioadele prevăzute pentru examenele de licenţă.

Art. 28
(1) Comisia de disertaţie este alcătuită de către fiecare I.O.S.U.M. pe baza regulamentelor proprii.
(2) Preşedintele comisiei de licenţă este un reprezentant al conducerii I.O.S.U.M.

Art. 29
(1) Elaborarea şi prezentarea disertaţiei se poate face într-o limbă de circulaţie internaţională, conform prevederilor contractului de studii universitare de masterat.
(2) În cazul programelor de studii universitare de masterat organizate în condiţiile art. 5, alin. (6) din prezenta hotărâre, disertaţia se depune la I.O.S.U.M. care a făcut înmatricularea iniţială a masterandului, împreună cu un referat favorabile al I.O.S.U.M. co-organizatoare a programului de studii.

Art. 30
I.O.S.U.M. va asigura accesul la disertaţiile susţinute public prin consultarea acestora în bibliotecile proprii sau prin intermediul schimburilor inter-universitare.

Art. 31
În situaţia în care disertaţia este scrisă într-o limbă altă limbă decât cea română, lucrarea va fi însoţită de un rezumat redactat în limba română.

Art. 32
(1) Disertaţia se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de disertaţie.
(2) În cazul disertaţiilor redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, susţinerea publică se poate face în respectiva limbă.
(3) Prezentarea disertaţiei se axează pe contribuţiile masterandului în realizarea ei şi pe elementele de originalitate.

Art. 33
(1) Rezultatele evaluării disertaţiei se exprimă prin note de la 1 la 10. Promovarea disertaţiei se face de către masteranzii care au obţinut cel puţin media 6.
(2) În cazul nepromovării disertaţiei, candidatul se poate prezenta la o a doua sesiune de susţinere a disertaţiei, cu schimbarea temei disertaţiei.
(3) Dacă şi la a doua susţinere a disertaţiei masterandul nu obţine medie de promovare, acesta va primi un certificat de absolvire a programului de studii universitare de masterat şi foaia matricolă.
(4) Masterandul care a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de studii universitare de masterat şi a obţinut cel puţin media 6 la susţinerea publică a disertaţiei primeşte diploma de studii universitare de masterat însoţită de suplimentul la diplomă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.


 Capitolul 9
Dispoziţii finale şi tranzitorii


Art. 34
(1) Prezenta hotărâre se aplică începând cu anul universitar 2006-2007.
(2) Începând cu data publicării prezentei hotărâri nu se mai autorizează programe de masterat decât în concordanţă cu prezenta hotărâre.
(3) Pentru programele de masterat aprobate anterior publicării prezentei hotărâri şi aflate în derulare se aplică reglementările în vigoare la data aprobării acestora, urmând ca apoi să intre în lichidare.
(4) Diplomele de masterat obţinute de absolvenţii studiilor postuniversitare de masterat organizate în baza prevederilor anterioare acestei hotărâri sunt echivalente cu cele obţinute la finalizarea studiilor de masterat organizate în temeiul prezentei hotărâri.
(5) Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Masterat